28 octombrie 2008

last words / out

time and time again
feelin' the same pain
like a snake through my veins
chained with the same chains

abandoned by me
followed by you
forgive my murder
i'm fallin' into you

cry for me
make me a king
take my life and soul
with the price your godless beauty

give me words
so i can breath
i'll give you life
i'll make you feel

ma queen of new orleans
with her lovely lips
and her beautiful eyes
takin' me by surprise
dreamin' girl in your dress
with your make up a mess
cryin' white tears all alone
when you'll hear that i'm gone

alone i am
alone i fade
i'll never show
you'll never know

25 octombrie 2008

copil

in lumina apusului de toamna
il vad pe copilul cu bicicleta aceea veche
apare mereu cand raman singur
cand nu mai cred in nimic

imi amintesc primul sarut
iarna
pe banca rece din parc
emotia aceea unica
inghetata in timp

cate trairi vin si se duc
cati oameni trec prin vietile noastre
si prin vietile cator oameni trecem
neobservati

intre momentul primului tipat
si ultimul oftat
nu e decat o clipa

apus

imi amintesc sfarsitul
cum zburau spiritele in cerc
deasupra noastra
si cum suierau gloantele
cum plangea unu' cu poza iubitei
in mana plina de sange
si cum canta altu' despre o curva
si radea asa
stiind ca se duce
ce sublim au navalit in transee
peste noi
strapungandu'ne cu baionetele
si cum radeam
cand simteam otelul rece in inima
sangele se amesteca in noroi
iar noua ni se impaienjeneau ochii
a visare
nici nu mai stiu daca era apusul
sau sangele din ochi

marele final

2005-12-30

sangele din ochi nu era al meu
in oglinda am vorbit cu Dumnezeu
zece beri mai tarziu
am vorbit cu Diavolul
si dupa o ora de fum
am trecut prin oglida

prietenii mei sunt cu totii morti
inainte de marea calatorie
le-am zis
ca n-o sa ne mai vedem nicicand
si-am tras

ingerii au sangerat pana au murit
flacari mari au ajuns pana la cer
si-au ars de vii toti zeii

eu sunt celalalt fiu
cel respins

cine sunt eu

4.10 am

2006-08-03

flacăra din deşert a zis să merg cu ea
şi m-am dus
şarpele mi-a zis să mă arunc in gol
căci nu voi păţi nimic
şi am sărit împăcat
am prefăcut vinul în apă
am omorât pe lazăr
şi m-am dat jos de pe cruce
m-am înăltat zâmbind deşi
nu murisem
şi nu înviasem
le-am aşezat minciuna în suflet
şi am râs când martirii nici măcar nu plângeau
stau de-a dreapta tatălui meu
şi el nu ştie
că nu sunt fiul lui
şi că el nu mai e
Dumnezeu

intr-un tarziu prea devreme

4:30 a.m.
2005-04-01

sfarsitul noptii
m-a prins pe strada
cand inca beam cu unii.
un fel de prieteni, ceva...
orice cuvant
nu e decat orice cuvant,
nu exista subînteles.
nu exista decat halucinatia clipei
in care te simti viu.
a pleca inseamna
a muri putin.
a muri inseamna a pleca putin.
si tragand adanc
moarte in plamani
zambesc linistit.
n-o sa se termine niciodata.
e vesnica si sublima clipa.
vom insira cuvinte
si ne vom pierde pasii,
ne vom droga si vom iubi curve,
iar intr-un tarziu,
prea devreme,
cand o sa ploua marunt si rece,
intocmai ca in dimineata asta,
iar noi o sa fim mai singuri ca niciodata,
intocmai ca in dimineata asta,
o sa se astearna uitare si praf
peste lumea
in care am trait candva.

aş fi vrut sa fiu rege

4:44 am

2006-07-25

a fost frumos
să vă pierd aşa
fără un cuvânt
peste întinderea de linişte
se aşterne sângele vostru cald
nimeni nu va şti
că am învins
toţi copiii sunt morţi în bănci
ar trebui poate să regret
dar rânjetul din colţul gurii
mă trădează
lucirea din ochi
când simt ţeava rece la tâmplă
şi apoi clipa de vis
marea trecere
primul pas pe drumul cel lung
mirosul de moarte
ecoul armei descărcate
şi zgomotul făcut de ultimul copil
care cade
eu

desculţ prin şerpi

2006-07-20

desculţ
calc pe şerpii umezi
şi îmi trăiesc a mia oară sfârşitul
la fel de pasional
de parcă ar fi prima oară

când alerg pe nesfârsita întindere de şerpi
muşcătura de călcâi îmi place cel mai mult
şi pielea aia rece şi lipicioasă
ador să mă arunc între ei
şi să-i simt
cum mă îneacă

veninul îmi curge prin vene
când sute de şerpi
mă muşcă de gât
de mâini
îi simt cum se încolăcesc
şi râd
plin de sânge
răcnesc şi râd
e perfect

nici macar o lacrima nu a curs atunci

4:08 am

2006-07-25

nu imi pare rau de nimic
nu regret nici diavolul din oglinda
si nici dumnezeul din vis
nu regret curvele si alcoolul
nici drogurile
si nici zambetul trist de la sfarsit
nu regret nici o lacrima
si nici noaptea de octombrie cand ai murit
nu regret nici nisipul de pe picioare
si nici fiorul ala singur
noptile cand eram beat
si tu langa mine
noptile cand eram beat
si tu nu langa mine
nu imi pare rau de nimic
de nici o crima si de nici o sinucidere
de nici un inger
si de nici un sange
incepuse sa ninga
si tu nu mai erai

poate chiar in noaptea asta...

2005-12-30

singur in noul meu intuneric
simtindu-ma bine si beat mereu
nu-mi mai pasa
alunec dincolo

am vise pe care sa mi le amintesc
am toate stelele aici cu mine
e atat de trist si de frumos
cum ne pierdem

la final
tot ce ne ramane
e iluzia acelei nenorocite lumini
zambetul trist de pe fata
cand ne inchid ochii

fără de sfârşit

4.31 am

2006-08-03

nemărginită întinderea de linişte
fără de contur
e totul atât de frumos
poeţi morţi împrăştiaţi aiurea
şi flori de câmp
ştreangul
sau lama
sau sublima plutire de pe cel mai înalt pod
întinsele păşuni ale raiului
nu le vom privi măcar
nicicând
îngerii nu ne vor mângâia trecerea
pierduţi suntem
în marea de sânge şi lacrimi
flăcări ne mântuiesc
iar noi suntem zei
învinşi
tărâmul acesta e noaptea
fără de sfârşit
care ne-a pândit tot timpul
aşteptând
răbdătoare
clipa

ingerul cu o arma in maini

2005-03-30

toti ingerii au murit
si-i ingropam in gropi comune
ii dam de mancare la viermi
si turnam vodka ieftina pe trotuar
sa aiba si ei ce bea
pe lumea ailalta

vreau sa calc in picioare tot
vreau sa distrug lumi
si sa dau foc
muzeelor si monumentelor
vreau sa nu mai ramana nimic
din nimic

vreau sa impusc balerine si patinatoare
presedinti si curve
zugravi si vanzatoare
preoti
vreau sa fiu un criminal in serie

lumea asta nu e decat un ospiciu mai mare
violenta
haos

scriu asa doar pentru ca sunt mereu beat
ma imbat dupa fiecare crima

nu astup niciodata groapa comuna cu ingeri
la sfarsit
am sa ma arunc in ea
sa simt dumnezeirea

motelul verde

2004-12-08

dimineata asta ne-a gasit beti
pe trepte
in fata motelului verde
eram drogati si singuri
ca mereu
n-o sa ne mai intalnim
in nici o alta lume
nicicum
nicicand
am tras pe nas ingeri de ciment
cazuti de sus
si facuti praf
am rasucit tigari
in foaie de biblie
si le-am fumat zambind tristi
cu ochii rataciti aiurea
pe cerul violet
suntem zeii unei lumi
de care nu stie nimeni
suntem poetii care n-au scris
niciodata nimic
noi doar am zacut beti
insirand cuvinte
fara de moarte cuvinte

dubita albastra

2005-11-07

ne duce
dincolo

nu e nimic mai departe
acolo e un fel de capat
fara margini

ei dorm, in spate
eu stau in fata, la geam
si fumez
se vede doar soseaua si noaptea

poate chiar in noaptea asta
poate in viata cealalta
sau poate ca niciodata
n-o sa ne copleseasca
sfarsitul

inca o gura de vodka
inca un fum
inca un km

dubita albastra
ne duce
incet
zambind
dincolo

tonight is the night

2007-01-06


drunk
too much grass
too many pills
I will always remember
to love you tomorrow
your white dress
your words
your touch and your smile
how come I failed
when I followed all the rules
will we ever meet again
now that you are no more

realms
of endless sorrow
and bliss
callin' me
I will never come back

my angels
my angels
where are you

god failed
I'm burning again

will you remember

20 octombrie 2008

sfarsit

cand eram copil credeam in ingeri
ii auzeam soptindu'mi
intr'o zi
m'au parasit

a urmat o noapte prea lunga
alcool
femei
muzica
moartea
droguri
lacrimi
cuvinte
sentimente
drumul cel lung
cu zambetul pe buze
printre straini
prin fum
prin praf
desert
pustiu
ceata albastra
o umbra in lumina unei scene mici

o ultima data cu voi
intr'o noapte de noiembrie
va voi spune cuvinte
sunete stranii ne vor cuprinde
intr'un uragan de nostalgie
o sa va povestesc despre lumi in care m'am ratacit
o sa va spun cum a plecat ea
voi fi fericit si trist ca mereu
sa veniti sa uitam de noi
o sa fie frumos

in zori
ma voi trezi langa ingeri
si voi merge cu ei

17 octombrie 2008

LOVE GENERATION


Nu se uscase bine sangele pe strazi in orasele martir dupa executiile publice numite revolutie sau mineriade, ca deja eram familiarizati cu sintagma generatie de sacrificiu. Trebuia sa o invatam si sa ne’o asumam ca pe un slogan golanesc. Numai ca tricoul cu Che Guevara si chefurile din camin au costat mai scump decat se asteptau studentii de atunci. Aerul rebel si geaca de motor au fost inlocuite de atitudinea supusa si costumul office. Plecaciunile in fata marilor sisteme corporatiste au inlocuit datul din plete pe muzica rock. Ne’au fost amestecate valorile punand pe acelasi afis sponsori ca Mc Donalds si Coca Cola, sigle ale guvernului, radiouri de guerrilla, totul sub acoperisul asezamantului academico’diabolic al unor smecherasi care pozeaza in late hippies si ne aduc circ pe banii celor pe care aparent ii dispretuiesc. Globalizare si muzica revolutionara, ce antonime pot zapaci mai mult o generatie ignorata complet? O generatie lipsita constient de educatie, indusa pe cat posibil in eroare: terorism, boli, droguri, violenta, saracie, viata de cartier. Ni se cultiva constant mitul desertaciunii, al dependentei de sistem. Poate din intamplare, poate printr’o rezistenta tacit consimtita in underground, a ramas aprins undeva un foc timid care inca mai excita instinctul revolutionar al unei generatii renascuta din propria’I cenusa. Aceasta renastere nesperata si exploziva face sa se clatine si sa se schimbe o lume. Nici sistemul haotic de invatamant sau manipularea brutala, nici chiar infometarea sau umilirea nu au reusit sa reduca la tacere generatia care, atat de blamata, reprezinta viitorul cu zambetul pe buze. Despre generatia aceasta trebuie sa inceapa sa se vorbeasca, despre noii poeti, noii muzicieni, pictori sau regizori. Despre cei care isi implinesc visurile fara ajutorul vreunei repetente clase politice si fara sa se vanda pentru un post caldut intr’o cladire de birouri. Despre cei care au curaj sa’si urmeze destinul indiferent cat de greu ar fi si cat ar dura, cu capul sus. Despre cei care au redescoperit lectura sau picteaza metroul, despre cei care au invatat sa se exprime liber in ciuda infuziei de ura. Despre cei care au ales sa iubeasca in loc sa le fie frica: LOVE GENERATION.

ISIS


Spre sfarsitul anului 1997, in Boston, Massachusetts, lua fiinta o noua trupa catalogata de casele de discuri ca adoptand diverse stiluri, de la avant-garde metal sau post-metal, la experimental rock. Numele "ISIS" este cel al zeitei antice egiptene, considerata sotia sau mama ideala, patroana naturii si a magiei, prietena a sclavilor si a pacatosilor. In componenta initiala, Aaron Turner (guitar/vocals), Jeff Caxide (bass guitar), Chris Mereschuk (electronics/vocals) si Aaron Harris (drums), ISIS scot EP intitulat "Mosquito Control". In vara lui 1998 au primul turneu pe coasta de est, devenind mai cunoscuti abia in 2000 dupa ce lanseaza primul album de studio, "Celestial", si dupa turneele alaturi de Cave In si Neurosis. Dupa lansarea primului album, cu puternice radacini in "metal" si "hardcore" , cel de'al doilea, "Oceanic", lansat in 2002, are noi valente, post-rock si chiar ambientale. Produsul a fost foarte bine primit, primind premiul "albumul anului in 2002" din partea a doua prestigioase reviste de gen, "Rock Sound" si "Terrorizer". "Oceanic" a fost cu siguranta punctul de referinta marcat de ISIS, influentand sound'ul multor trupe ca Pelican sau Cult of Luna. In octombrie 2003 ISIS isi muta resedinta la Los Angeles.

In 2004 apare cel de'al treilea album de studio, "Panopticon", care primeste si el premiul "albumul anului" din partea Rock Sound. Justin Chancellor de la Tool apare ca invitat la piesa "Altered Course", "Panopticon" ajunge pe locul 47 in Billboard. Urmeaza turnee si concerte in locatii noi pentru o asemenea trupa, ca de exemplu Muzeul de Arta Contemporana din Los Angeles. Primul DVD ISIS a fost lansat pe 26 septembrie 2006, se numeste "Clearing The Eye" si contine filmari realizate de'a lungul a 5 ani in intreaga lume. La 9 iulie 2006 trupa termina de inregistrat un nou album de studio, al patrulea, intitulat "In the Absence of Truth". Noi elemente electonice, structura mult mai complexa a pieselor, tehnica vocala imbunatatita, fac din acest album cel mai bine vandut al trupei, ajungand pana pe locul 6 in Billboard.

In anul 2006, ISIS deschid concertele din turneul Nord American de promovare al albumului "10000 days" al celor de la Tool. Fara indoiala acest fapt a propulsat mult formatia, oferindu'i o expunere mult mai mare, conferindu'i un succes nesperat. La 1 octombrie 2008 a aparut un comunicat pe site'ul oficial ISIS care anunta intrarea in studio pentru lucrul la cel de'al cincilea album, album care va fi lansat in 3 zone ale globului prin Ipecac Recordings (USA), Conspiracy Records (UK / EU) si Daymare (JP). Se pare ca inginerul de sunet care isi va pune amprenta pe acest nou material este 'Evil' Joe Barresi, cunoscut de la colaborarile cu mult mai cunoscutele "Tool" sau "Queens Of The Stone Age".

Membrii ISIS s'au facut remarcati si prin numeroase proiecte solo, ca "Old Man Gloom", "House of Low Culture", "Lotus Eaters", "Red Sparowes", "Loga". Componenta actuala (Jeff Caxide–bass, Michael Gallagher – guitar,Aaron Harris – drums, Bryant Clifford Meyer – electronics, guitar, vocals, Aaron Turner – guitar, vocals) promite in continuare foarte mult si cu siguranta vor inspira o noua generatie de muzicieni cu viziunile lor. Va recomand sa cautati clipuri ca "In Fiction" sau "Holy Tears" pentru a va convinge de modul in care ISIS abordeaza rockul. Vocalul, Aaron Turner descrie cumva ideea: "... it's interesting to leave some of that stuff open-ended so they have do to a little bit of legwork themselves." Asta voi face si eu acum, convins ca sunteti deja pe myspaceul lor, ascultandu'le fascinati piesele. noapte buna.

2 BE OR NOT 2 BE HARDCORE


Intr’o lume in care totul se deruleaza cu o viteza din ce in ce mai ametitoare, intr’un peisaj colorat, haotic si violent, omul simte nevoia sa apartina totusi de ceva. Nu neaparat de cineva. Apar diverse concepte, religii, miscari, pe care tinerii le accepta si imbratiseaza, in care se regasesc, se formeaza ca indivizi, devin parte integranta a unui sistem mult mai mare si mai complex, pe care in general ajung sa il urasca. Este practic povestea societatii umane inca de la inceputuri. Secolul XX, al vitezei, a adus mai multe descoperiri, reusite ingineresti si tehnice impresionante, decat orice alta perioada istorica pe care sa o stim. S’a ajuns in spatiu, comunicam usor, ne vedem visurile cu ochii. Caracterul se schimba, nimic nu mai e la fel, ne descoperim sensibilitati noi, la alti stimuli. Suntem mai puternici, sau poate mai slabi. In orice caz, vrem sa parem mai puternici, invincibili daca se poate. Si chiar asa simtim, numai ca trebuie dovedit. Revenim astfel la sistemul impotriva caruie ne revoltam, impreuna cu cei care credem ca ne seamana, ca sunt ca noi. Ne identificam reciproc prin atitudine, mesaj, imbracaminte, frecventarea acelorasi cluburi, dezvaluirea unor pasiuni comune.

De cativa ani auzim un cuvant care suna violent, sexy, plin de putere si hotarare, un cuvant care defineste nu atat o miscare cat un stil de viata:HARDCORE. Desigur ca si’l asuma si muzicienii, si actritele porno, actorii, vedetele tv, insa nu trebuie sa ne lasam pacaliti. Hardcore inseamna sa te nasti jos si sa ajungi sus prin propriile puteri, sa nu’ti fie frica sa lupti, sa nu’ti fie frica sa recunosti cand gresesti, sa iti asumi si sa iti urmaresti destinul. Implinirea sau nu a visului intr’un final nu e atat de importanta, insa atitudinea pe care o ai in incercarea ta e definitorie pentru tine ca individ. Hardcore inseamna trairea la extrem, inseamna chiar probleme cu legea, inseamna in mare parte curaj. Nu putem fi siguri ca acest concept a luat fiinta la New York asa cum poate foarte multi afirma, desi industria muzicala americana a promovat termenul raspandindu’l in intreaga lume. Trupe ca Agnostic Front sau Madball au facut parte din primul mare val hardcore, acesta reinventandu’se, muzical vorbind, in toti acesti ani. Pentru multi, hardcore inseamna azi trupe ca Hatebreed, Born From Pain sau Death Before Dishonor. Ceea ce este adevarat, numai ca nu trebuie sa uitam ca acest concept inseamna mai mult decat muzica. Din aceasta cauza tind sa cred ca Romania a avut o singura trupa cu adevarat hardcore si anume H8. Istoria acestei trupe se duce pana la inceputul anilor ’90, in Ploiesti. Momentan trupa se afla in Bucuresti pregatind lansarea unui nou material. In Romania s’a confundat consant termenul ‘hardcore’ cu muzica nu-metal, ‘hardcoristii’ fiind considerati ascultatorii de Korn, Limp Bizkit sau Deftones. Gresit. In 2008 se observa o oarecare improspatare a scenei, sunt cateva trupe care incearca un sound hardcore cat mai aproape de adevar, numai ca interesul publicului pentru acest stil este unul relativ redus raportandu’ne la masele de aplaudaci prezenti la concertele gratuite din piete.

HARDCORE este un cuvant interesant, cu o aura speciala, multora le’ar placea sa il aiba in adn. Doar ca hardcore presupune sa iti asumi propriile conceptii si sa lupti pentru ele, nu sa stai in fata unui calculator si sa te injuri cu lumea pe forumuri, iar cand esti insultat fata in fata de unul pe care il dispretuiesti sa intorci capul asa cum fac majoritatea presupusilor hardcoristi pe care ii cunosc. Hardcore nu inseamna nici ‘straight edge’, nici violenta fara rost, nici incultura crasa sau glume proaste. E ceva cat se poate de serios, de sincer si de direct. A avea curaj sa fi sincer cu tine si cu ceilalti in acelasi timp. Asta inseamna hardcore. De aceea cred ca Jenna Jameson e mai hardcore decat multi tatuati care se afiseaza frustrati, dar cu capul sus, considerandu’se superiori.

SEX AND DRUGS AND ROCK'N'ROLL


Chuck Berry, unul dintre primii chitaristi „electrici” a declarat prin anii 60 ca „rock’n’roll-ul inseamna libertate”. Este de departe cea mai complexa dintre muzicile moderne, cea mai plina de sensuri. Poate si pentru ca majoritatea celor care o compun prefera sa impinga limitele din ce in ce mai departe, poate pentru ca a devenit mai mult un stil de viata decat o muzica in sine. E adevarat ca nu toti cantaretii sunt artisti si nu toti pletosii rockstaruri. Dar unii dintre ei au marcat istoria muzicii cu o dezimvoltura dezarmanta pentru masele de puritani.
Incepand cu Elvis „The King”, drogurile au devenit o prezenta obisnuita in preajma celor care compuneau si simteau rock. Brian Jones (Rolling Stones) a fost pescuit de pe fundul piscinei, Jim Morrison (The Doors) este gasit fara suflare in cada, undeva in Paris, Janis Joplin sfarseste asemanator. Anii 60 au marcat cumva o prima epoca profunda a muzicii rock si trebuie sa fim ignoranti sa credem ca drogurile nu s’au amestecat in poezia lui Morrison sau in solourile lui Hendrix. Toti cei 4 amintiti au murit la 27 de ani. Daca rememoram si primul Woodstock, atunci chiar avem o viziune clara a exceselor „flower power” din acel deceniu.

„Hey, man! You want girls? Pills? Grass? This place has everything! C’mon, I’ll show you…” Jim Morrison

Anii 70 au adus muzicii pe Black Sabbath, Led Zeppelin, Deep Purple sau Pink Floyd. O muzica din ce in ce mai „heavy”, nopti albe alaturi de vestitele „groupies”, mult alcool, droguri, probleme cu politia…Comunismul a incercat pe cat posibil sa ne tina departe de „raul imperialismului”. Cu toate astea benzile de magnetofon, vinilurile sau casetele, circulau. Pentru ca de fapt muzica este cea care conteaza si care ramane. Restul, titluri care vand fituici de scandal.
In 1981 ia fiinta la San Francisco poate cel mai cunoscut grup rock al tuturor timpurilor, Metallica. Trupa care mai in gluma mai in serios era numita si Alcoholica. In acelasi deceniu, Iron Maiden, Judas Priest, Guns’n Roses, declara razboi oricarui sistem de valori. Apar problemele cu biserica, institutie care condamna constant mesajul ( prost inteles, evident) din textele muzicii numita de acum „metal”.

La inceputul anilor 90, marele val „grunge” loveste planeta. Nirvana, Pearl Jam, Smashing Pumpkins, Faith No More, fac legea in lumea „mainstream” a rock-ului.In aprilie 1994 fenomenul grunge isi gaseste un tragic sfarsit in sinuciderea lui Kurt Cobain, la varsta de…27 de ani. Acesta era dependent de droguri, alcoolic, dar a reusit sa reinvie muzica rock atunci cand tabloul dominant era alcatuit numai din pletosi imbracati in piele si acoperiti de tinte. Ceea ce a urmat e mai aproape de zilele noastre. Evan Seinfeld (Biohazard) se casatoreste cu actrita XXX Tera Patrick si joaca alaturi de ea in mai multe productii porno. Brian „Head” Welch, chitarist al formatiei Korn, se retrage din trupa si in urma consumului exagerat de droguri stabileste o relatie cu divinitatea, oricare ar fi ea pentru el. Deftones (trupa care ne’a vizitat in 2006) devin idolii unei noi generatii care adopta cu bratele deschise vechea idee „Live Fast Die Young”, System Of A Down isi incep concertele cu „We’re on drugs”, Marylin Manson transforma arenele rock in cabaret…
Astazi rockul se confrunta cu miscari anti-drog, asa numitii „straight edge”, care au ca deviza „be true and stay alive, drugs are for loosers”. Personal cred ca Aerosmith, Rolling Stones, Metallica, Doors, Nirvana, Korn, Black Sabbath, fie ca ne plac sau nu tuturor, nu sunt niste „looseri”. E doar o chestiune de alegere daca vrei sa’ti traiesti viata printre zeci de fete dispuse la sute de nastrusnicii, alcool si droguri, sau acasa in fata televizorului cu iubita. Nu asta e important. Conteaza ceea ce ramane in urma unui artist. Nu avem nici un drept sa’i judecam si nici nu trebuie sa ne fie modele. Oricum pe ei nu’i intereseaza, sunt deja istorie. Mi se pare potrivit sa inchei cu un citat din Sid Vicious: “Well, you know, like, I don't really give a fuck what the general public think.”

15 octombrie 2008

cearceaf alb

la ora 12.35 inima lui
s'a oprit
l'au acoperit cu un cearceaf alb
intocmai ca cel sub care se pitea el
zambind
intr'o dimineata
lanaga ea
si ploua

ploua si acum
mirosul acela de cafea neagra
si de cearceaf alb apretat
il insotesc si se pierd in flacari
odata cu el
odata cu cenusa risipita pe plaja
plaja unde a visat mereu sa ajunga
si sa ramana

o adiere ca un zambet
il duce din ce in ce mai departe
spre ea
e in sfarsit liber
sunt in sfarsit impreuna
scena e goala
luminile stinse

14 octombrie 2008

baby

fly away
far
leave this world
go where you've never been before
meet me somewhere else
under another moon
try to forget all the times when i wasn't there
forgive me
this new autumn falls in town
and we walk alone
like birds in the sky

i failed
let's finish this fuckin' story right now
god is not in this room
love is just a sad song
life is just a strange trip
an angel without face
is takin' me by the hand
and leads me to the open window
one more smoke before i leave
one more
a picture on the wall
makes me cry for the last time
a smile from a lost summer
her eyes
her hair
i fly

baby
i'll be gone for a while
we'll never meet in this life
ever again
in other one maybe
i'm gonna miss the way you laugh
i'm gonna miss your parfume
kiss me
i'm gonna miss you
don't forget me
goodbye beautiful
i love you

11 octombrie 2008

apus de soare

sentimentele tale
depind de drogurile pe care le iei
intensitatea
e data de cantitatea lor
pasiunea cu care traiesti
e la mila excesului

nebunia e la numai un pas
asteptandu'si rabdatoare randul
vibrand de pasiune
plangand de dorinta

diavolul in oglinda e impietrit
simtind ce ai devenit
semintunericul din privirea ta
nu e decat o povara
si te eliberezi fara sa stai pe ganduri
fara nici un cuvant
zambind straniu
in zgomot de cartus cazut pe podea
sange cald proaspat dens
pe tapetul ingalbenit
pe parchetul tocit
pe ochii deschisi
pe zambetul inghetat

in vis
ai invins

9 octombrie 2008

salveaza'ma

nu ma mai intorc
am ales
drumul acesta ciudat
cate o oprire
din cand in cand
pentru un nou vis
un nou film
viata mea
e o serie de inceputuri
si nici un sfarsit
cand cred ca nu mai stiu
cine sunt
imi amintesc zambind
si imi accept destinul
imbratisandu'va
pe toti

6 octombrie 2008

to die for

you're always there
watching
waiting
smiling in the silent dark
i'll go with you my strange dream
we'll never come back
a new crime tonight
and it's my turn

this bird is singin' my song
sweet words of love
a murder
and a suicide after
rivers of blood
and the blue fog of our wasted souls

no one to catch me when i fall
no one to find me when i'm lost
killing everyone i assumed my lonelynes
in the valley of denial i'm runnin' free

burnin' forest cryin' to forget the murder
bleedin' soul tryin' to confess
the end of your glorious day finds you alone
surrounded by an endless love for her

you won't see me leaving
i will be quiet
i will not bother your sleep

i found the realm that i've seen in my dreams
i found the answer to all my questions
i found my peace
it is time

in the end
all the words have been spoken
this place looks like home for the first time
and i believe
for the rest of my life
one last word
forgiveness

5 octombrie 2008

ospiciul meu alb

bulevarde luminate infinit
casinouri hoteluri cluburi
femei frumoase
masini si bijuterii
cocaina
toti banii din lume
in drumul spre iad
zambete si intrigi
insule exotice
vinovatie
dezintoxicare
niciodata posibil
alcoolism putere nebunie

in cel mai jos punct
al graficul asta perfect de imperfect
vei intelege valoarea ta
ca celula respiratoare neinsemnata
raportat la infinitul timp
in singuratate
vei regasi copilul din tine
si te vei juca din nou
te vei intoarce in lumi de basm
vei pluti aidoma unei frunze
noaptea
intr'un parc
deasupra a doi indragostiti
care cred
ca vor muri impreuna

agonie in extaz

am atins un punct
la care nu mai speram
am ajuns intr'un loc
la care uitasem sa visez
lumina
culoare
inima
n'am sa ma mai intorc printre ei
singur
mereu
praf
e bine asa
casa dezordonata
haine sifonate
scrumiere pline
uit de timp si spatiu

de fapt ni se pare

maine
e doar alt pas
in praful alb
al drumului
spre pustiu

azi
e doar alta iluzie
care ne sparge
in mii de cioburi

ieri
nu e decat globul meu
din cristal magic