4 iunie 2015

pe trecere

Printre noi erau tot felul de fiinte. Dansau, radeau, ne priveau curioase, iesind dintre luminile jucause si panzele colorate din camera, de pe holuri, ascunzandu-se apoi la loc intre ele. Celule care alcatuiau tesuturi cu suflet si capabile de intrebari, asta vedeam. Corpuri cu viata sau fara, impartasind aceleasi elemente chimice pana la un punct. Felul in care percepem este ceea ce ni se intampla noua si numai noua, fiecaruia in parte. Nimeni altcineva nu a privit prin ochii tai lumile in care te-ai ratacit si nu stie nimeni de chemarea pe care numai tu ai auzit-o. Tot ceea ce mi s-a intamplat a fost inteles diferit de vremurile pe care le-am traversat. Un puzzle perfect… Daca o singura persoana dintre cele pe care le-am intalnit ar fi lipsit, sau daca ar fi aparut un alt personaj din senin… Un singur pas inainte sau inapoi la un moment dat, a facut diferenta intre ceea ce este si ceea ce ar fi putut fi. O picatura intr-un ocean… aparent insignifianta…

Gandul calatoreste peste timp, spatiu si uitare, peste indiferenta si urat, peste armate si imperii sangeroase, peste gloria imaginata a nebunilor, si se implineste, dincolo de regrete si greseli. Unii ii zic destin, soarta, altii cred ca e matematica pura. Artistii picteaza sau canta despre miracolul pe care incearca sa-l explice, sa-l inteleaga, sa-l iubeasca sau dimpotriva. Religiile par a fi uitat ce scrie in cartile vechi pe care le adapostesc in catedrale, adancind teama si confuzia, nicidecum misterul. Dar cercul se inchide si fara ei, oricare dintre ei, buni sau rai, sa n-ai grija. E cercul tau, parte a sferei din care se compune si care te-a alcatuit asa cum esti, privindu-te in oglinda, inflorind si prinzand radacini pe unde-apuci.

Daca am fi intarziat putin sau daca am fi ajuns prea devreme, am fi fost altcineva, si tu si eu. Un singur cuvant, spus sau nu, a schimbat totul, pentru totdeauna, iremediabil. Sunt sigur ca ti-l amintesti.

scrisoare

in paralel cu timpul acesta se intampla o multime de grozavii
din cand in cand se deschid ferestre
prin care putem doar sa privim intr-acolo
alte dati se deschid usi prin care putem chiar pasi dincolo
unii nu se mai intorc
altii se intorc si povestesc tuturor ce-au vazut
altii se intorc si nu mai scot o vorba pentru tot restul vietii
si in dimensiunea noastra vin calatori prin aceleasi usi
si ei ne privesc prin aceleasi ferestre
uneori iti poti da seama
simti
alte ori te trezesti intamplator altcineva in alta parte pur si simplu
dar nu te opresti
mergi mai departe ca si cum nimic nu s-ar fi schimbat
de fiecare data pana cand intr-o zi
spre seara
te vei aseza sa privesti decorul
pe care l-ai pregatit cu atata grija
atata vreme
sper ca vei zambi multumit
descult pe nisip
in spatele ochelarilor de soare
pregatit
impacat
infinit

fluturele

atat de fragil
o intamplare a universului
de cand era copil

in zbor
printre flori de salcam
si raze de lumina
fara vina

ca si cum ai auzi pianul si vioara
ca si cum ai trai numai vara

colorat
purtat de vant
ca un parfum
peste pamant

impacat
nu se uita inapoi
nu regreta
nu e ca noi

e liber
si cand moare
nu simte nu stienu-l doare

paris, 1971

finding myself
in the dark on my own
naked in the water
eye of the storm

blessed by the fire
gone with the wind
please forgive me
for all i've sinned

there's no escape
no place to hide
a beautiful goddess
awaiting inside

i promise you nothing
i feel there is something
we live in a dream
and i love when you're smiling

four fourty four
getin' too high
i cannot explain
i 'm goin' to die

beautiful paris
summer and sun
nineteen fuckin'
seventy one






OM

Eu nu am radacini
Nu am avut niciodata
Nu stiu cum e

Am ramas uneori
Pentru o vreme
In lagune de vis
Sub soarele pictat in alte vieti
Cu atata grija si totusi la intamplare
Protejat
Inexplicabil pentru mine
De niste fiinte minunate
Carora le sunt recunoscator si pe care le iubesc

Am fost cu oamenii apelor
Inca de la inceput
I am vazut invatand adancurile alaturi de vietuitoare ciudate
Am fost cu oamenii muntilor
In paduri si pe creste
I am vazut cunoscandu-se cu stelele
Oamenii desertului construind porti catre alte lumi
Oamenii junglei meditand in temple alaturi de zei
Am trait printre animale
Am vazut rasaritul dintr-o pestera
Alaturi de oamenii care ii pictau peretii

Dar
Intr o zi
S a intamplat ceva ce nu am inteles cu adevarat
Nici macar acum
Dupa atata timp
Oamenii s au schimbat
Si au construit ziduri
Din ce in ce mai mari
Au inceput sa se atace si sa se jefuiasca
Sa se taie cu sabii
Sa se impuste cu foc
Sa se atarne unii pe altii in copaci
Sau sa isi taie capetele unii altora spre deliciul spectatorilor
Sa isi arda semenii pe rug
Sa ii infometeze si sa ii gazeze
Torturi care mi-au inghetat inima
Au inceput sa se puna unii pe altii in custi
Sa se adune sub steaguri diferite
Sa venereze iluzia si lacomia
Sa vanda si sa se vanda
Pe ei si tot ce exista
Au inceput sa creada ca lumea care i-a nascut este a lor
Si au facut cu ea tot ce era mai sinistru de imaginat
Au intristat felul de a fi a toata suflarea
Si inca nu au terminat
Nu le va ajunge niciodata

De aceea nu ma opresc
Ar insemna sa risc prea mult
De aceea n-am apucat sa prind radacini
A trebuit sa fug
Dintr-o viata in alta
De violenta si de setea de putere a omului nou
De nevoia lui de a stapani si de a avea
De a detine controlul si de a biciui sclavi
Nici macar nu cred cu adevarat legendele lor
Sau cartile si filmele lor mincinoase
Nu imi place muzica si vibratia lor
Nu imi place tradarea de care s-au dovedit a fi in stare
Nu in arhivele lor mi-am gasit adevarul
E suficient sa privesc in jur
Istorie contemporana desfasurandu-se sub ochii mei
In ciuda bolilor si a supararilor de tot felul
In ciuda crimelor si a mizeriei
Lumea asta ar putea fi cea mai buna dintre toate lumile posibile
Mi ar placea sa mai vin aici
Peste foarte mult timp
Sa vad ce s-a ales de noi
De tot miracolul asta esuat
De toate uneltirile si de tot raul
De toate cuvintele si de toate sentimentele
De toata stiinta cultura si spiritualitarea acestei lumi

Imperiul roman s-a intors in praf
Cu toti zeii lui
Grecii
Filosofi si luptatori
Si ei cu zeii lor
Inapoi in praf
Si Alexandru cel Mare
Si persii
Egiptenii
India si China antica
Mayasii
Aztecii
Incasii
Otomanii
Francezii lui Napoleon
Colonistii spanioli si englezi
Nazistii si comunistii
Impreuna cu toate credintele si minunile lor
N-a mai ramas nimic
Ruine si povesti fara cap si coada
Asa isi vor aminti si de noi
Ca de o etapa
Isi vor imagina ca eram niste barbari
Sper sa-si dea seama de asta si sa fie mai buni
Sper sa fie liberi

Aproape la fel de trecatori ca fluturii
Suntem facuti din apa si lumina
Din spirit si sange

Oriunde vei merge
Oricat de departe
Oricat de mare va parea singuratatea
Sa-ti amintesti de sufletul pe care-l respiri
Sa te regasesti in tot ce a fost mai frumos

Si sa lasi urme daca simti ca merita sa le gaseasca cineva
O sa te bucuri tot tu