Eu nu am radacini
Nu am avut niciodata
Nu stiu cum e
Am ramas uneori
Pentru o vreme
In lagune de vis
Sub soarele pictat in alte vieti
Cu atata grija si totusi la intamplare
Protejat
Inexplicabil pentru mine
De niste fiinte minunate
Carora le sunt recunoscator si pe care le iubesc
Am fost cu oamenii apelor
Inca de la inceput
I am vazut invatand adancurile alaturi de vietuitoare ciudate
Am fost cu oamenii muntilor
In paduri si pe creste
I am vazut cunoscandu-se cu stelele
Oamenii desertului construind porti catre alte lumi
Oamenii junglei meditand in temple alaturi de zei
Am trait printre animale
Am vazut rasaritul dintr-o pestera
Alaturi de oamenii care ii pictau peretii
Dar
Intr o zi
S a intamplat ceva ce nu am inteles cu adevarat
Nici macar acum
Dupa atata timp
Oamenii s au schimbat
Si au construit ziduri
Din ce in ce mai mari
Au inceput sa se atace si sa se jefuiasca
Sa se taie cu sabii
Sa se impuste cu foc
Sa se atarne unii pe altii in copaci
Sau sa isi taie capetele unii altora spre deliciul spectatorilor
Sa isi arda semenii pe rug
Sa ii infometeze si sa ii gazeze
Torturi care mi-au inghetat inima
Au inceput sa se puna unii pe altii in custi
Sa se adune sub steaguri diferite
Sa venereze iluzia si lacomia
Sa vanda si sa se vanda
Pe ei si tot ce exista
Au inceput sa creada ca lumea care i-a nascut este a lor
Si au facut cu ea tot ce era mai sinistru de imaginat
Au intristat felul de a fi a toata suflarea
Si inca nu au terminat
Nu le va ajunge niciodata
De aceea nu ma opresc
Ar insemna sa risc prea mult
De aceea n-am apucat sa prind radacini
A trebuit sa fug
Dintr-o viata in alta
De violenta si de setea de putere a omului nou
De nevoia lui de a stapani si de a avea
De a detine controlul si de a biciui sclavi
Nici macar nu cred cu adevarat legendele lor
Sau cartile si filmele lor mincinoase
Nu imi place muzica si vibratia lor
Nu imi place tradarea de care s-au dovedit a fi in stare
Nu in arhivele lor mi-am gasit adevarul
E suficient sa privesc in jur
Istorie contemporana desfasurandu-se sub ochii mei
In ciuda bolilor si a supararilor de tot felul
In ciuda crimelor si a mizeriei
Lumea asta ar putea fi cea mai buna dintre toate lumile posibile
Mi ar placea sa mai vin aici
Peste foarte mult timp
Sa vad ce s-a ales de noi
De tot miracolul asta esuat
De toate uneltirile si de tot raul
De toate cuvintele si de toate sentimentele
De toata stiinta cultura si spiritualitarea acestei lumi
Imperiul roman s-a intors in praf
Cu toti zeii lui
Grecii
Filosofi si luptatori
Si ei cu zeii lor
Inapoi in praf
Si Alexandru cel Mare
Si persii
Egiptenii
India si China antica
Mayasii
Aztecii
Incasii
Otomanii
Francezii lui Napoleon
Colonistii spanioli si englezi
Nazistii si comunistii
Impreuna cu toate credintele si minunile lor
N-a mai ramas nimic
Ruine si povesti fara cap si coada
Asa isi vor aminti si de noi
Ca de o etapa
Isi vor imagina ca eram niste barbari
Sper sa-si dea seama de asta si sa fie mai buni
Sper sa fie liberi
Aproape la fel de trecatori ca fluturii
Suntem facuti din apa si lumina
Din spirit si sange
Oriunde vei merge
Oricat de departe
Oricat de mare va parea singuratatea
Sa-ti amintesti de sufletul pe care-l respiri
Sa te regasesti in tot ce a fost mai frumos
Si sa lasi urme daca simti ca merita sa le gaseasca cineva
O sa te bucuri tot tu