Printre noi erau tot felul de fiinte. Dansau, radeau, ne priveau curioase, iesind dintre luminile jucause si panzele colorate din camera, de pe holuri, ascunzandu-se apoi la loc intre ele. Celule care alcatuiau tesuturi cu suflet si capabile de intrebari, asta vedeam. Corpuri cu viata sau fara, impartasind aceleasi elemente chimice pana la un punct. Felul in care percepem este ceea ce ni se intampla noua si numai noua, fiecaruia in parte. Nimeni altcineva nu a privit prin ochii tai lumile in care te-ai ratacit si nu stie nimeni de chemarea pe care numai tu ai auzit-o. Tot ceea ce mi s-a intamplat a fost inteles diferit de vremurile pe care le-am traversat. Un puzzle perfect… Daca o singura persoana dintre cele pe care le-am intalnit ar fi lipsit, sau daca ar fi aparut un alt personaj din senin… Un singur pas inainte sau inapoi la un moment dat, a facut diferenta intre ceea ce este si ceea ce ar fi putut fi. O picatura intr-un ocean… aparent insignifianta…
Gandul calatoreste peste timp, spatiu si uitare, peste indiferenta si urat, peste armate si imperii sangeroase, peste gloria imaginata a nebunilor, si se implineste, dincolo de regrete si greseli. Unii ii zic destin, soarta, altii cred ca e matematica pura. Artistii picteaza sau canta despre miracolul pe care incearca sa-l explice, sa-l inteleaga, sa-l iubeasca sau dimpotriva. Religiile par a fi uitat ce scrie in cartile vechi pe care le adapostesc in catedrale, adancind teama si confuzia, nicidecum misterul. Dar cercul se inchide si fara ei, oricare dintre ei, buni sau rai, sa n-ai grija. E cercul tau, parte a sferei din care se compune si care te-a alcatuit asa cum esti, privindu-te in oglinda, inflorind si prinzand radacini pe unde-apuci.
Daca am fi intarziat putin sau daca am fi ajuns prea devreme, am fi fost altcineva, si tu si eu. Un singur cuvant, spus sau nu, a schimbat totul, pentru totdeauna, iremediabil. Sunt sigur ca ti-l amintesti.