8 septembrie 2020

MESAJ PENTRU CEI CARE NE VOR DESCOPERI PRINTRE RUINE

se intampla uneori sa ratacesti ani la rand prin pustiu

sau sa adormi cateva secole in gradina din care vara nu pleaca niciodata

se intampla sa uiti un mileniu intunecat pe drum si nimeni sa nu observe

si nimeni sa nu-l regaseasca vreodata aici sau in alta parte

ca si cum s-ar fi risipit impreuna cu povestile tuturor imperiilor

dizolvat de amintirile care au ars pe dinauntru tot ce mai ramasese viu

nimeni sa nu regrete

ne simtitm vinovati ca ne-au parasit zeii

dar se poate ca ei sa fi murit

pur si simplu

au fost parintii lumii noastre

creatori a tot ce am gasit cand am respirat intaia oara

dar poate ca nu erau nemuritori

poate ca vesnicia nici nu exista

iar ei n-au de unde sa se mai intoarca

s-ar putea sa fi ramas singuri si asta sa fie tot ce avem

nimeni sa nu regrete

nu a gasit nimeni vreo cale de scapare

si daca a gasit-o, nu s-a intors sa ne spuna

si chiar daca s-a intors cineva si ne-a spus, n-am crezut

si chiar daca am crezut, n-am miscat un deget

nimeni sa nu regrete

cateodata cred ca aud muzica in cer

cred ca simt ce-mi spune padurea sau ploaia sau vantul

cred ca inteleg albinele, serpii, lupii, soimii, delfinii

alte dati sunt orb si surd si mut si plang

nu mai vad rostul cuvintelor si orice gest imi pare in plus

lipsit de sens ma simt si uit bucuria si ma adancesc in durere

oricare va fi sfarsitul iluziilor pe care le hranim

mi-ar placea sa cred ca n-a fost degeaba

desi in clipele de intuneric sunt sigur ca totul e o intamplare

chiar si asa, in lipsa oricarei sanse de a da inapoi sau de a ma putea opri

nu regret nimic

o dupa amiaza de duminica pe un acoperis cu prieteni

vin alb si fum alb si o panza alba intinsa peste noi toti

ca o acceptare a noastra asa cum suntem

ca o impacare cu ceea ce n-a mai apucat sa se intample

iar cand seara a inundat orasul si cerul s-a asezat peste noi

am mers fiecare acasa

am aprins lumini si ne-am pierdut urma

zambind

fara regrete

asa am trait noi la inceputul celui de al treilea mileniu din calendar

atata educatie am prins din zborul curentelor care ne-au modelat

speram sa invingem raul cu dragoste

ne-am lepadat de toate invataturile mincinoase si am luat-o de la zero

am renuntat la lumea care ne-a nascut ca sa facem alta mai buna

niciun sacrificiu nu parea suficient asa ca le-am facut pe toate

fara regrete