oricum intr'o zi
o sa fie prea tarziu
si'o sa ne intalnim pe strada
si atatia ani vor fi trecut
incat
nici nu ne vom opri
ne vom uita peste umar
sperand ca si celalalt
se va intoarce sa priveasca
apoi vom intoarce capul in graba
cu un fel de teama
cu un fel de regret
cu un fel de repros inabusit in inima
cu o lacrima stearsa in graba
cu un nod in gat
cu un zambet amar
si cu ochii tristi inchisi
oricum
e prea tarziu
si
la ce bun
si
si ne vom intoarce din nou sa ne privim
dar ne vom fi departat intr'atat
incat ne vom fi pierdut prin multime
la fel de singuri
doar un oftat
cu ochii pierduti in asfalt
si merg mai departe
rece