ma gandeam ca, pana la urma, 2008 a fost un an superb :) am lasat in urma orice teama si toate complexele. am facut cele mai ciudate alegeri si am trecut prin cele mai frumoase schimbari. simt ca abia acum sunt eu, cel care imi doream sa fiu. urmeaza statia timpuri noi cu peronul pe partea dreapta. cum ar fi ca muzica pe care o ascult eu sa fie auzita dintr'odata de toti oamenii din metrou? sau cum ar fi sa plec pur si simplu? personaje mai vechi si mai noi, fiecare cu bune si rele, fiecare cu drama lui. ma intorc la ploiesti pentru cateva zile sa stau cu parintii mei, cu prietenii copilariei mele, sa ma incarc iar cu energia pe care mi'a dat'o intotdeauna orasul acela si oamenii aceia minunati. prietenii mei au inceput sa'si faca familii, unii au copii, mi se pare atat de frumos... inimile care nu mai bat nu se mai aud, ingerasii de plastic si televizorul, eu singur si uimit in mijlocul vartejului asta nebun, dar impacat cu tot. inconjurat de chipsuri si milka, beau nestea de lamaie, fumez :) un marlboro rosu, nu port costum si cravata, sunt acelasi produs social anti sistem. lumea sarbatoreste ceva, nu stiu ce, orasul e agitat, dumnezeu lumina luminitele eroi ospiciu boemi tarfe vesti proaste zambete bani porcul politica moartea colinde visul pustiu arta...romania e alta la capatul lui 336, o batrana urla la mine dintr'o toneta de ziare, un taximetrist era sa dea peste mine, multi tigani, curcani de circulatie, gunoieri, un prieten care a inventat un telescop, shaorma, shopping de mahala cu mos craciuni si beculetze de pom, o tzara "fake member" a uniunii europene, a civilizatiei. eu, printre ei. asta nu prea e romania mea. manele, videochat, saracie, mizerie, violenta, alcool, cersetorul fara picioare care ia toti banii milosilor in metrou, prost gust, snobism...printre astia se ascund lashii geniali care se cred artisti si care nu schimba nimic prin existenta lor. in fine, intr'o camera plutind pe un nor de fum nu ma mai intereseaza chestiile astea asa de mult. la adapost, cu niste prieteni de'o clipa, imi traiesc viata in paralel cu exteriorul. in 2008 am vazut pentru ultima data metallica si maiden, am vazut slayer si in flames, despised icon si trentemoller... un an lung, in care am coborat mai jos decat credeam ca exista si am ajuns mai sus decat in cel mai indraznet vis :) a fost incredibil. cel mai mult ma bucur ca am terminat cartea. si cel mai rau imi pare ca nu esti aici.